vineri, 28 septembrie 2018

Ce bine că e toamnă


Las' să ningă, las' să plouă, numai vreme rea să nu se facă :)


A venit toamna...calendaristic, astronomic, din punct de vedere termic, gata e toamnă. Chiar dacă acceptăm cu greu și mai sunt oameni pe strada în maieuri sau pantaloni scurți. Ce-i drept cam bruscă trecerea, dar nu înțeleg de ce parcă toată lumea se revoltă. Sigur că vara e mai confortabilă, dar dacă natura vrea să ne păstreze cele 4 anotimpuri ar trebui să fim recunoscători. Ați reflectat la beneficiile toamnei? Eu una săptămâna aceasta, deși a fost foarte încărcată pentru mine cu un deadline imens pentru ziua de ieri, am simțit că seara e mai lungă și mai productivă și culmea am dormit mai mult, iar  copiii au acceptat foarte ușor să meargă la ora potrivită la culcare. Cred că m-aș bucura dacă se va renunța la ora de vară. Ce bine că e toamnă... mai avem nevoie și de repaos, să ieșim ușor din heirupismul verii. E grea tranziția și pentru copilași, am avut o săptămână plină de provocări la îmbrăcat. De unde am scos hainele astea ? Asta se citea pe fețele lor bulversate...Diana cu greu a acceptat pulovăr și jachetă iar Radu e trist că își strică freza de la căciulă.
Deși am un motiv întemeiat să o urăsc, rămânând într-o zonă pozitivă, dacă închid ochii și mă gândesc ce înseamnă pentru mine toamnă, imediat îmi vin în minte imaginea din vechiul nostru abecedar cu panerele pline, frunzele multicolore dar și proverbele și zicerile noastre românești pline de însemnătate.
Care este proverbul vostru preferat despre toamnă?



Vă aștept cu comentarii și cu like pe pagina noastră de Facebook.

marți, 18 septembrie 2018

Visez la zilele în care copiii mei se vor căsători și vor avea familii



Suntem la capitolul nuntă, poate cam devreme, dar de bun augur găsesc în contextul actual al incertitudinii privind alcătuirea unei familii.

Nunta la români reprezintă evenimentul la care părintii vă invită pentru celebrarea căsătoriei copiilor lor. Cam așa sună o invitație clasică la nuntă.

Am participat sâmbătă la o nuntă modernă, nu una tradițională, imaginația și bunul gust al mirilor creionând propria lor lume de basm.

Luați-vă copiii cu voi peste tot și arătați-le normalitatea. Este normal ca orice fetiță să se viseze mireasă și orice băiat să-și dorească o mireasă. Este prea devreme pentru Diana, dar Radu mi-a spus hotărât că-și dorește o mireasa ca "A", mireasa noastră de sâmbăta. Era angelică, simplă, naturală și în același timp suficient de jucăușă cât să-i citești fericirea pe chip și dorința de a petrece o viață alături de ''T".
A fost o seară specială, aparte și prin prezența copiilor, vreo 9, dacă am numărat bine, de la sub un an până la 10 ani. Fiind a doua nuntă la care a mers în această vară, la numai 2 ani jumătate, Diana a înțeles că este despre bucurie, despre dansat împreună, toată lumea de mână, în horă, în cerc și a imitat cu stângăcie toți pașii. Cât despre Radu, în gașcă completă cu prietenii de o viață, Victor și Paul, s-au întrecut în fotografii la cabina foto și în tot felul de acțiuni menite să-i atragă atenția fetiței din jurul lor, Otilia.
Au nevoie de repere și principii sănătoase de viață, în rest lăsați-i să gândească liber, se vor adapta și vor găsi soluții în orice situație. Seara a fost cu siguranță marcată de momentul lor spontan, când încurajați de fetele de la RedBlonde, au luat locul formației pe scenă și alegându-și fiecare un instrument, au reușit un playback formidabil pe muzica dj-ului, atrăgând atenția tuturor cel puțin vreo 15 minute.
Trebuie să învățam să ne iubim, să ne acceptăm între noi, să ne respectăm, dar cu limite, iar deciziile trebuie să fie luate de majoritate. Majoritatea este reprezentată de cei ce susțin aceeași idee iar minoritățile de cei care gândesc altfel. Este dreptul fiecăruia, dar dreptul copiilor este de a avea părinți sau oameni iubitori în preajmă, care să-i îndrume spre normalitate, nu spre ceea ce gândim sau suntem fiecare dintre noi.
Vă invit să reflectați asupra noțiunii de părinte, de mamă, pornind de la responsabilitățile primitive sau de la trăsăturile definitorii ca specie, care până acum au dovedit realizarea evoluției. Deși sunt o feministă convinsă, consider că mai mult ca oricând trebuie sa ne revizuim  rolul de mamă și să transmitem mesaje clare și precise către adulții de mâine. Rolul femeii este de a deveni mamă, de a sprijini bărbatul și de a oferi educație copiilor. Vă recomand serialul "Povestea slujitoarei" distribuit de HBO. Transmite un mesaj dur, care este ignorat din ce în ce mai mult la nivel mondial, dar care conștientizat ar putea preveni degradarea omenirii. Căutați echilibru în toate și transmiteți copiilor valorile și principiile unei vieți armonioase, care se construiesc în sânul familiei. Familia este forma de conviețuire și pentru alte specii mai puțin evoluate ca noi, în care este bine delimitat rolul mamei (hrănire- alăptare, îngrijire) și cel al tatălui (siguranță, apărare, deprinderea vânatului etc.).
Din păcate, observ că sfaturile despre carieră au devenit nucleul educației. Nu uitați de valori, de iubire și fericire care ar trebui să primeze. Sunt îngrozită de cât de multe fete pornesc la drum în viață cu gândul de a fi independente financiar, devenind victimele propriilor părinți, mereu urmărind fericirea părinților și ratând propria  împlinire, împlinire ce are la baza echilibrul sau câte puțin din toate, dar, foarte important este să realizam că nu este atemporală, pentru că fiecărei etape îi corespunde un interval de vârstă.
Nunta a fost la Bacău și am trecut sâmbătă și pe la țară să luăm struguri. Nea Ilie, care se ocupă de via noastră, are aproape 70 de ani și a ținut să mă întrebe ce trebuie sa voteze. Este divorțat, are vreo 5 copii și acum o ține pe Ana, care i-ar putea fi nepoată. Îl ajută la treburi iar el îi oferă un acoperiș și mâncare, dar cel mai important este că îi crește copilul de 4 ani și se mândrește că-i al lui, "că tată îți este cine te crește''. "Să facă ce vor, ce-i duce capul, că fiecare cum l-a lăsat Dumnezeu, dar de copii să nu-și bată joc, copilul trebuie să aibă tată și mamă'', mi-au rămas întipărite în minte vorbele lui.

În loc de concluzie, aș vrea să subliniez că principiile de viață nu au trenduri. Ele trebuie să rămână constante în viața fiecăruia dintre noi, aceleași de fiecare dată, în mod paradoxal față de orice altă direcție în care se dorește evoluție. 
Am scris aceste rânduri urmare a conștientizării unor direcții greșite pe care le abordăm în creșterea copiilor și am început să iau măsuri în ceea ce mă privește. Sunt departe de a avea cei mai educați copii (mai ales dacă se consideră educație = cumințenie), dar îmi doresc să am cei mai fericiți și împliniți copii!


Vă așteptăm cu comentarii și cu like pe pagina noastră de Facebook.

marți, 11 septembrie 2018

Sanatosi si voiosi inapoi la scoala si gradinita!



Cum putem preveni imbolnavirile  in colectivitate

Cateva sfaturi de la dna dr. Ana Culcer




A venit toamna si se simte, diminetile sunt deja destul de racoroase.
Fie ca e scoala, fie ca e gradinita, totul se complica in colectivitate in special cand vremea se raceste si se da startul la viroze, infectii bacteriene sau "bolile copilariei'' (de regula sunt mai frecvente primavara).

Pe principiul ca mai bine prevenim decat sa tratam, m-am gandit sa cer cateva sfaturi de la specialist - dna dr. Ana Culcer, medic primar pediatru, tintind  intarirea imunitatii.
Ca parinte, in timp, am constatat ca preventia nu presupune doar administrarea de suplimente/vitamine, ci o serie de factori care sa ajute organismul copilului sa functioneze normal astfel incat sa reuseasca sa se apere singur.

Igiena (igiena personala dar si din institutii – scoli, gradinite), alimentatia, petrecerea timpului in aer liber, sportul si odihna, consider ca sunt caramizile care pot construi o imunitate buna pentru copil.

Luand legatura cu dna dr. Ana Culcer, pe care o urmaresc si careia i-am ascultat sfaturile inca de la nasterea lui Radu, ma asteptam ca primele sale cuvinte sa se indrepte catre importanta alaptatului si a vaccinarii.
Desi le consider esentiale, la baza construirii unui organism puternic, alaptatul ca drept al copilului la viata sanatoasa si vaccinarea ca atitudine responsabila fata de societatea in care evoluam si ne dezvoltam, sunt subiecte sensibile care trebuie sa fie analizate si tratate intr-un context bine reglementat.

Toti factorii pe care i-am enumerat mai sus  pot fi dezvoltati individual, dar mi-am propus abordarea  pe scurt, ca directie, reper, pentru a constientiza ca parinti importanta preventiei.

Daca este vorba de igiena, pe langa igiena personala a copilului, dna dr. Culcer ne-a atras atentia asupra igienei spatiului in care isi petrece activitatea copilul. Fie ca este vorba de gradinita, scoala sau acasa, incaperea trebuie sa fie bine aerisita, cu o temperatura cuprinsa intre 23 si 24 de grade C. Daca se foloseste aer conditionat, filtrele trebuie sa fie dezinfectate periodic, in caz contrar, existand risc de infectii. Si pentru ca vorbim deja de dimineti racoroase, nu trebuie sa-i infofolim, ci este indicat sa-i dam copilului o jacheta pe care o poate da jos la pranz, cand se incalzeste.

Alimentatia – rolul fructelor si legumelor il recunoaste toata lumea ca indispensabil in intarirea imunitatii. Foarte multi copii insa, nu consuma fructe si legume si recunosc ca este si cazul copiilor mei care cu insistente accepta doar mere sau banane. Pentru mine este un motiv de ingrijorare, dar in situatii limita ajung sa ma consolez ca pe vremea noastra mancam doar fructe de sezon si poate de aceea, eram si mai curiosi sa le incercam.
Doamna dr. Culcer considera ca alimentatia copiilor trebuie sa fie diversa si sa contina toate grupele de alimente: carne, lactate, oua, fructe si legume pe cat posibil bio, autohtone.  Ne recomanda sa cumparam din piata legume si fructe, nu cu cea mai buna infatisare, ci unele mai mici, cu alte semne care sa ne indice ca nu au fost tratate chimic. "Copiii nu trebuie indopati si nici obligati sa manance un aliment anume, organismul cere ce are nevoie, un anumit climat. Cand copilul refuza, nu trebuie sa insistam.''

Sportul - suntem focusati pe pregatirea copilului din punct de vedere scolar, academic as putea spune, cu meditatii, cursuri suplimentare de limbi straine, ateliere de robotica etc, dar multi parinti nu constientizeaza importanta practicarii unui sport si mai ales a unui sport in aer liber. Aud de copii care sunt scutiti din punct de vedere medical de la ora de sport de la scoala. Ce-i drept, m-as bucura ca ora de sport, ca programa, sa fie mai ''prietenoasa'' si sa-i atraga pe copii.

Odihna - o putem corela si cu recrearea. Copiii au nevoie sa se joace si sa se recreeze. Un copil are nevoie de 9/10 ore de somn pe zi in perioada de activitate scolara.
Dna dr. Culcer considera ca un copil care face sport (ne recomanda inotul) si alearga/se joaca afara, va manca si va dormi bine.

In concluzie, acest cumul de factori daca sunt luati in considerare si aplicati pot duce la intarirea imunitatii copilului.
Din pacate, asa cum ne semnaleaza si dna dr. Culcer, exista foarte multi copii care sunt dusi in colectivitate cu viroze, rinofaringite sau purtatori de streptoc beta hemolitic, devenind surse de infectie pentru toti ceilalti.

Astfel, cred ca in categoria factorilor de preventie am putea include si simtul civic, in responsabilitatea parintilor dar si implicarea mai activa a medicilor din scoli si gradinite care prin controale mai dese pot depista in timp util un caz ce ar trebui izolat.

Sa fim sanatosi!

Daca doriti sa-i adresati intrebari dnei dr. Ana Culcer o puteti face accesandu-i pagina de Facebook

De asemenea, va asteptam cu like si comentarii pe pagina noastra de Facebook.

luni, 3 septembrie 2018

Cum poti sa te distrezi intr-un weekend cu 2 copii la Marea Neagra



Dupa 2 saptamani pline despre care o sa mai povestim, am avut nevoie de o escapada in weekend, asa ca am "fugit" la mare.

Desigur, escapada in 4 si prin "fugit" vreau sa spun ca ne-am decis joi seara si vineri pe drum am gasit cazare (nu e chiar inconstienta, era si sora mea la mare si aveam asadar o varianta de back up).
Am petrecut 3 zile cu foarte multe activitati, cautand in permanenta ceva interesant de facut si totodata sa scapam de aglomeratie.

Si chiar am reusit.

Ne-am cazat in Costinesti, intr-o vila decenta, fiind singurul loc pe care l-am mai gasit liber si cu review-uri bune, prilej cu care am rememorat prima noastra iesire la mare impreuna, acum 15 ani (joi am aniversat 10 ani de casatorie). Sigur ca in afara de epava, nimic nu mai este asa cum stiam, nici macar Obeliscul nu mai este in acelasi loc, sau cel putin asa ni s-a parut noua. Plaja fiind arhiplina am fost nevoiti sa gasim solutii de a respira, la propriu, asa ca am explorat plaja mai ingusta ce duce catre epava, iar Radu a fost extrem de incantat de povestea esuarii navei ''Evangelia''. Am admirat cazematele, cormoranii  (am aflat ca o pasare poate manca pana la 5 kg de peste pe zi) si am pescuit meduze uriase. Seara am plecat in Vama, unde ne-am intalnit cu sora mea. Am ajuns pentru prima data in Vama, odata cu copiii mei si a fost mult peste asteptari. Ne-am plimbat, am vazut un foc de tabara, am ascultat muzica si am papat bine la Sandalandala. Diana a fost foarte incantata de muzica, a dansat incontinuu, este un loc foarte ok pentru mers cu copiii si meniul este variat, inclusiv cu variante pentru copii. A doua zi, sambata, dupa micul dejun, ne-am dus direct la vaporas pentru o mini croaziera la epava iar apoi am plecat spre Neptun. Am fost in parcul de distractii, ne-am dat in masinute, ne-am cumparat baloane luminoase si am mancat foarte mult si pe strada si la restaurant. N-am reusit sa ajungem si la parcul de aventuri, asta pentru ca Radu se catarase de curand dar poate fi un pont bun de petrecere a timpului in Neptun. Seara am picat franti, iar a doua zi, duminica, am decis sa ne intoarcem acasa pe la Giurgiu, adica sa trecem si prin Bulgaria☺. Fiind foarte cald, nu se putea sta la plaja, si briza a fost foarte activa, iar copiii mei au nevoie in permanenta de ceva nou. Lui Radu ii place sa descopere locuri incarcate de istorie asa ca prima oprire la Cap Caliacra l-a incantat foarte tare. Peisajele sunt unice, mare pacat ca am pierdut Cadrilaterul in septembrie 1940.  

Dupa  vreo 2 ore, pe care le bifezi lejer admirand Marea Neagra, facandu-ni-se foame, am devorat scoicile de la ferma  de la Dalboka (noi), plus 2 cosuri de cartofi prajiti (copiii) - noroc ca aveau si ceva care sa nu contina midii, cica ar fi pentru cei care'' n-au inteles de ce au ajuns acolo'', spun ei si in categoria asta intra clar si copiii. Din nou peisaje, stanci, meduze uriase  si o masa langa mare. Am pornit apoi spre Balcic pentru ca trebuia bifat si castelul Reginei Maria. Putin cam pe fuga dar nu cred ca ai ce face acolo mai mult de o zi. Mi-ar fi placut un ghid, in rest, minunat view-ul, de sus de la castel spre oras, minunata marea, minunata gradina botanica. Iarasi pacat ca si castelul a trecut in proprietatea statului bulgar in 1948. Merita sa le vizitati, sunt pline de istorie, ne-au apartinut si asta se simte de la meniurile traditionale romanesti din restaurante pana la faptul ca vorbesc sau inteleg foarte bine limba romana si nu doar de dragul de a face turism, ci pentru ca au crescut in familii cu bunici romani.
In 4 ore  am fost acasa.

Mai multe poze gasiti pe pagina noastra de Facebook, intrati si dati-ne like.